Imaginea cartii fustrante borgesiene poate fi regasita intr-o pictura apartinand lui Salvador Dali. Indrazneata, tensionata, nonconformista, coagulanta pentru contradictoriu si paradoxal, ludica.
Picturile sunt agresive vizual oferind acelasi sentiment dat de violenta si izbucnirea frazei borgesiene incheiate prematur, fara a se exprima complet pe sine, fara a inchega un final, intr-un joc de discontinuitate.
Pe aceeasi linie artistica asemenea lui Duchamp cu " Rotorelief Discs", Dali creeaza iluzii optice, antreneaza privitorul intr-un joc cu perceptia, infatisand provocarea ascunsa a unor obiecte la fel cu delirul cuvintelor. Obiectele isi schimba chipul, cartile au trasaturi imprumutate de la alte carti ( Pierre Menard, autorullui Don Quijote), suntem martorii suprapunerilor si ai fuziunilor de trasaturi. Timpul se sfarama in opera lui Borges (Cartea de nisip), erupe din obiecte, deformeaza lumea reala. E timpul oprit brusc pentru a curge mai departe frant, in unghiuri, alunecand pe suprafete rigide si remodelandu-le. Obiectele isi pierd limitele intr-un timp ce nu-si mai gaseste locul, nemasurabil de ceas, ludic, in flux si reflux.
Ca-ntr-un dans de tango, un joc rafinat, partenerii, Cititorul si Autorul, trebuie sa se sincronizeze. Este un joc de pasi complex, numai ca se desfasoara pe terenul literaturii care permite piruete literare, multa incordare si pasiune. Cititorul se simte vulnerabil parcurgand un traseu cu ramnificatii si indicatii care sunt contradictorii sub indrumarea unei voci persiflatorii, pe materialul nisipos al cuvintelor. Cititorul se simte urmarit dn text, citit, provocat cu fiecare pagina.
Fascinant este de urmarit cum metabolismul cartilor frustrante de tip borgesian este reactivat prin rescriere si rin utilizarea unui hyperlink la memoria lumii. Priveste pe rand, in oglinda, operele lui Dali si Borges! E ca un joc de mima:)
http://www.dali-gallery.com/
