Ucraineana, poloneza, ceha sau norvegiana?

Mi-e dor de cuvinte noi..neauzite...fara sa fie necesar sa le inventez eu..mi-e pofta de nou...desi sunt avida de vechiul eu..ma gandesc la mine ca la un personaj...ma credeam prea buna,acum ma simt prea rea...as vrea o pauza desi mi e teama sa ma opresc...am tot alunecat in jos si nu am avut de ce sa ma agat...chiar si un damb m-ar opri pentru o clipa...stiu ca nu e o atitudine de viata..mi-a spus-o chiar el desi as fi vrut sa nu o aud niciodata tocmai de la el..Tib nu are o sinceritate cu maniere..inca imi doresc..atunci inca e bine...ma voi opri vreodata din cadere..voi mai ridica privirea din mine..atat de adancita in tot ce as vrea sa gasesc dar peste care nu dau in mine..e ca o cautare cand in interior cand afara..ma rascolesc si ma tem sa nu mai rascolesc si pe altcineva...inca nu am invatat expresia pe cont propriu desi de cand ma stiu tot eu si tot eu...intr-o zi o sa ma regasesc..o sa mi vin in fire..pana atunci ma fac ca nu mi observ lipsa...tot ce nu as vrea e sa devin ce nu mi-am dorit aproape...e o situatie pe care nici eu nu pot sa mi-o mai explic..uneori ma recunosc in spusele celorlalti...da, stiu...e un fel de lipsa de personalitate...sau poate ma schimb...numai k nu se mai schimba starea de nefiresc si de superluciditate...ma vreau din nou!!!! ce ma inapoiaza? :)

http://www.youtube.com/watch?v=Nz9t4U3O-2g

Traise pe o secera...

Traise pe o secera..Lunile in secera erau ca o imagine a caminului. Cu greu isi gasise o pozitie cofortabila, dar invatase sa-si ascuta pielea pana durerea devenise o obisnuinta..Si totusi, locul taios al secerei era cel mai sigur loc pe care il stia...

Astazi...

Astazi as vrea sa ma uit
Si sa o iau de la capat
In minutul ce nerabdator ma asteapta.

Ce-as fi azi?

Un cantec de greiere
Prin iarba cruda;
O sanie ridicata pe derdelus
De pasi de copil;
Vocea de poveste;
Un orizont alb, de zapada;
Un ceas de maicuta,
O intrebare relaxata,
Un dor de dor,
Un gand ce se uita pana la sfarsit,
O ceata de munte,
Niste papuci calzi,
O ratacire de cascada,
Un nisip razvratit spre soare,
Un tren ce duce acasa,
O miscare de sold pe trupul tau,
O bucurie ascunsa, protejata,
O incertitudine fara griji,
Un efort din iubire,
Un cantec de drum

Dra azi sunt
Un strigat ce se sparge in mine,
O incertitudine nerabdatoare, dureroasa,
Un gand ce scartaie,
Un cutremur in zbor,
O speranta de recunsocut,
Curtea din spate a unei case unde se tine toporul,
O claie de ura ce se aprinde la soarele de seara,
Roua ce nu se vede de zapada,
Un suflet fara popas
Ce nu-si gaseste astampar.

Locuieste-ma
Ajuta-ma sa mi gasesc loc.

Povestile din tren

Sunt un camp inghetat/ Acoperit de ierburi si zapada-
Nu am nici macar apus/Nici pasi de om
Doar zbor de pasare/Ce nu-ndeparteaza zapada
Un zbor paralel/Cu neclintirea
Zbor de pamant/Rostogoire de bugari de tarana.

Nu sunt drumul nimanui/Neatins de ganduri,
Amortit/Ma sparg in pumni de pamant;
Explozie de gheata/Tipat de adancuri.

Case doar in departare/Amintire aburinda
Zbatere de copac/ Promoroaca de suflet
Ma-nal catre cer/ Sprijinindu-ma de copaci
Scaparea e atat de departe/ Sufletul de pamant
Ma trage in jos/ Ierburi ma-ncalcesc
Imi inoada zborul/Imi infunda urechile
Ma fac mai pustiu

Un tren pe sine ruginite...

Locurile in care te cauti.

Fiecare incercare de a te regasi pare fi o forma de cautare prin locurile pe unde ai trecut..locul copilariei, locul de poveste..locul unde ai intalnit prima iubire..locul unde ti ai asezat sperantele pentru a-ti cladi o viata..locul unde nu-ti gasesti locul.

Te crezi ceea ce nu esti!

Exista momente penibile in care constient ca persoana cu care ai o prima intalnire nu te cunoaste incerci sa pari altfel sau ceea ce crezi ca esti. Dupa cateva schimbari de priviri, ti se zvarle drept in fata un "nu esti cine te crezi!", subliniat cu linia palmei. Stiai si tu asta si poate ca e o usurare sa o auzi. E una din acele intalniri unde vii "gol", chiar astepti ca persoana din fata ta sa si dea seama ca e o masca. O masca purtata de prea multa vreme, sub care te ascunzi si in spatele careia te temi crezand nu o vei mai da la o parte din obisnuinta. O masca ce s-a imprimat pe chip. E una din mastile desenate de cei care cred ca te cunosc mai bine, si in care ai incredere astfel incat sa accepti si aceste "expresii" ale tale. Dar poate se inseala. Te au vazut mereu din profil, din partea in care ei se situeaza. Acum stai fata in fata cu cineva. Privirea ii aluneca pe fiecare trasatura si te vede pe de-a-ntregul. Vei avea curaj sa te privesti si tu asa cum esti? Vei avea rabdare sa te redescoperi? Tine cont de tine cand dai iti dai raspunsurile!

"Viata ne trateaza diferit".

O noua seara pusa la cale alaturi de Reb si Ralu. O alta seara asteptata cu nerabdare pentru ca stiu ca va iesi peste asteptarile mele. Meniul saptamanii oferea alese "intalniri" fie pentru mancare medievala, karaoke, bowling sau ceva legat de teatru. Ei bine, nu mai avem loc la teatru desi cautam cu saptamanile inainte incercand sa simtim emotia transmisa de Oana Pellea si Maia Morgenstein. Totodata, Razvan Mazilu este pe lista noastra. ICR a fost personajul serii, incercam sa ne dam seama cum e debutul Ralucai in lumea angajatilor. E tare norocoasa, va pleca la Paris la Targul de Carte, iar Reb ne va gazdui in Italia unde pleaca prin programul Erasmus. Planuri si iar planuri:)
Plimbare prin aerul incetosat de la Tnb la camin..Discutie despre povestile pe care le auzi intr-o pauza de vorba si ti dai seama ca viata te trateaza diferit, foarte bine a subliniat Raluca. As putea alege orice poveste care te face sa te intrebi de ce anumite persoane rezista sa mearga mai departe, de unde vine forta de a nu renunta. Lucruri pe care le uiti neuitandu-te in jur. Experiente din care eu nu pot invata inca ce au insemnat pentru mine. Dar tot incerc...